13 ianuarie 2010

Tatăl nostru, sau despre conştientizarea rugăciunii

Rugăciunea este un dialog cu Tatăl nostru cel ceresc, iar acest dialog trebuie sa fie conştient, şi real, viu. Nu ajunge doar să bolborosim nişte cuvinte.

"Tatal nostru care esti in ceruri..."
- Da.
- De ce ma intrerupi? Nu vezi ca ma rog?
- Bine, dar M-ai chemat.
- Te-am chemat? Eu nu Te-am chemat, eu ma rog: "Tatal nostru care esti in ceruri..."
- Vezi? Iarasi M-ai chemat.
- Cum adica Te-am chemat? Ce vrei sa spui?
- M-ai chemat. Ai spus: "Tatal nostru care esti in ceruri." Iata-Ma! Sunt aici. La ce te gandesti acum?
- La nimic. Am vrut doar sa spun o rugaciune. Imi place sa spun "Tatal nostru". Intotdeauna ma simt bine dupa aceea, asa, ca si cand mi-as fi indeplinit o datorie.
- Bine, atunci continua.
- "Sfinteasca-se Numele Tau..."
- Stai! Ce vrei sa spui prin asta?
- Prin ce?
- Prin "Sfinteasca-se Numele Tau".
- Oh... (surprins) ...nu stiu ce inseamna. De unde sa stiu? Face parte din rugaciune. Chiar asa - ce inseamna?
- Inseamna "fie onorat, cinstit, facut sfant".
- Da, are sens! Niciodata nu m-am gandit ce-ar putea sa insemne acest "sfinteasca-se". Acum trebuie sa continui: "Vie Imparatia Ta, faca-se voia Ta precum in cer, asa si pe pamant..."
- Chiar crezi ce-ai spus?
- Desigur? De ce nu?
- Bine, si-atunci ce faci cu privire la aceasta?
- Cum ce fac? Pai, ce-as putea face? Nu fac nimic... Ma gandesc doar ca ar fi minunat daca Tu ai detine controlul peste toate lucrurile, mari si mici, de aici, de pe pamant, asa cum fara-ndoiala ca detii controlul acolo sus, in ceruri.
- Detin Eu controlul peste viata TA?
- Peste viata MEA? Bine... eu merg la biserica...
- Nu, nu asta te-am intrebat. Ce poti sa spui despre poftele firii pamantesti cu care te lupti? Ce faci cu temperamentul tau, mai ales cand - cum spui tu - te calca cineva pe batatura? Stii prea bine ca asta este una dintre problemele tale... Si aminteste-ti ce fel de carti citesti, ce programe TV urmaresti...
- Opreste-Te! Nu ma mai critica! Nu sunt cu nimic mai rau decat ceilalti din biserica!
- Oh, iarta-Ma, te rog. Credeam ca te rogi ca voia Mea sa se faca pe pamant precum in cer. Iar aceasta nu se poate face decat daca incepe cu cei care se roaga pentru aceasta. Deci... cu TINE.
- Bine, recunosc ca am unele cusururi, si pentru ca Tu ai mentionat cateva dintre ele, ma gandesc ca as mai putea adauga si altele.
- Cred si Eu ca ai mai putea adauga si altele...
- Stii, adevarul e ca nu m-am prea gandit la ele pana acum, dar mi-ar placea sa ma las de unele obiceiuri rele. Si asa, treptat, as fi cu adevarat LIBER!
- Bine, acum esti pe drumul cel bun. Vom lucra impreuna: Tu si cu Mine. Nici nu banuiesti cate biruinte vom avea! Ma bucur pentru tine.
- Asculta, Doamne, acum trebuie sa inchei. Rugaciunea asta mi-a luat mai mult timp ca de obicei. "Painea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi."
- Rugaciunea este un lucru periculos. Poti sfarsi prin a fi complet schimbat - stiai asta, nu-i asa? Tocmai asta vreau Eu sa alegi tu pentru viata ta. M-ai chemat si iata-Ma, sunt aici. Acum este prea tarziu sa te opresti. Continua-ti rugaciunea, mergi mai departe.
- Mi-e frica!
- Frica? De ce ti-e frica?
- Pentru ca stiu deja ce vei spune.
- Haide, pune-Ma la incercare si-ai sa vezi.
- "Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri..."
- Ce se intampla intre TINE si OANA?
- Vezi? Am stiut! Am stiut c-o sa-mi amintesti de ea! Doamne, Oana imprastie numai minciuni despre mine si nici pana in ziua de azi nu mi-a platit datoria. Mi-am promis solemn s-o pun la punct o data pentru totdeauna!
- Dar ruga ta cum a fost? Cum te-ai rugat?
- Nu asta am vrut sa spun!
- Bine, cel putin esti sincer. Dar cred ca nu este deloc usor sa porti povara amaraciunii in inima ta...
- Nu-mi pasa! Cel putin ma voi simti mai bine dupa ce ma voi razbuna pe ea. Oh, planul e gata, pana in cele mai mici amanunte! O sa-i para rau de absolut tot ce mi-a facut!!!
- Te inseli, dragul meu. Nu te vei simti deloc mai bine, ci va fi mai rau. Razbunarea doar pare dulce. Gandeste-te numai cat de nefericit esti deja. Dar stii ceva? Eu pot schimba totul.
- Tu poti schimba totul? Cum?
- Iart-o pe Oana si atunci Eu te iert pe tine. Ura si pacatul vor ramane problema Oanei dupa aceea, nu a ta. S-ar putea sa pierzi banii aia cu care spui ca-ti este datoare, dar cel putin vei avea pace in inima ta.
- Dar, Doamne, NU POT s-o iert!
- Atunci nici Eu nu pot sa te iert.
- ...Bine, ai dreptate. Mai mult decat sa ma razbun pe Oana, vreau sa am pace in inima. Bine, o iert! Ajut-o sa gaseasca si ea calea cea dreapta in viata. Doamne, stiu ca se simte mizerabil acum - si oricine ar face ca ea s-ar simti la fel. Intr-un fel sau altul, Te rog, arata-i calea.
- Foarte bine! Minunat! Cum te simti acum?
- Hmmm, bine, chiar foarte bine. Stii, cred ca deseara nu voi merge la culcare atat de incordat ca de obicei... Parca nici nu mai sunt atat de obosit...
- Dar nu ti-ai terminat inca rugaciunea. Continua...
- Ai dreptate! "Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau..."
- Bine, am sa fac si asta, numai nu te pune singur in locul unde poti fi ispitit.
- Ce vrei sa spui cu asta?
- Schimba-ti prieteniile, renunta sa mai mergi in locurile in care ai mers pana acum, nu te mai uita la filme murdare, nu mai asculta discutii pacatoase, nu te mai pune in situatii indoielnice. Unii dintre prietenii tai au deja o influenta mult prea mare asupra ta. Vor sa te implice in lucruri incorecte, nu te lasa pacalit de ei! Te mint ca sa se distreze pe seama ta, dar in cele din urma prietenia cu ei te va ruina. Si inca ceva: nu face din Mine tapul tau ispasitor.
- Nu inteleg! Ce vrei sa spui?
-Intelegi prea bine! Asa procedezi mereu - te bagi in probleme si apoi fugi la Mine: Doamne, ajuta-ma sa ies din incurcatura asta si Iti promit ca numai fac alte prostii! ...Ti-aduci aminte de cate ori te-ai targuit cu Mine?
- Da, Doamne... Mi-e atat de rusine... Imi pare rau. Te rog sa ma ierti.
- Te iert. Mergi mai departe, termina-ti ruga.
- "Caci a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin."
- Stii TU ce Mi-ar aduce Mie slava? Ce M-ar face cu adevarat bucuros?
- Nu stiu, Doamne, dar vreau sa stiu! Vreau sa-Ti gasesti placerea in mine. Vad cat de mizerabila a fost viata mea pana acum, dar vreau atat de mult sa fiu unul dintre urmasii Tai.
- Iata si raspunsul la intrebarea Mea!
- Da?
- Da, asta Imi aduce Mie slava: sa am oameni ca TINE pe pamant, care Ma iubesc si care cauta voia Mea in viata lor.
- Doamne, abia astept sa vad ce poti face Tu din mine! Faca-se voia Ta in viata mea.
- Amin?
- Amin, Doamne.
- Asa sa fie!

5 ianuarie 2010

Deşi nu e vineri, e poezie

Stînca
În furtunile vieţii, cînd în uragan eşti prins,
Atunci prinde-te de Stîncă, şi vei fi de neînvins.
Împotriva ta duşmanul de-ar porni vîrtej cumplit,
Nu te teme niciodată! Stai pe Stîncă neclintit!

Cînd tulburată se ridică marea împotriva ta,
Nu uita! Stînca-i mai tare, rămîi neclintit pe ea.
Cînd auzi un urlet mare de talaz nimicitor,
Strigă peste zarva mării: "Domnul e biruitor!"

Pot vrăjmaşii să mugească, lumea toată, iadul tot;
Niciodată să te miste de pe Stîncă ei nu pot.
Stînca-i tare, ea te ţine; credincios pe Stînca stai!
Nu te depărta-n furtună de pe Stanca El-Sadai!

Cînd auzi în rîsul lumii vuietul asurzitor:
"Unde-i Domnul cu-ajutorul?, Unde-i Dumnezeul lor?"
Să nu-ţi tremure fiinţa, ştii în Cine ai crezut,
Stînca poate să te ţină, şi pe nimeni n-a pierdut.

În talazurile urii, tu pe Stîncă să rămîi.
Stînca vieţii, Stînca slavei, Stînca dragostei dintîi!
Valurile pot să bată, să mugească nemilos,
Stînca noastră e mai tare, Stînca noastră e Hristos!

de Valentin Popovici

1 ianuarie 2010

Misiune Tarna Mare









Astăzi am avut imensa bucurie de a participa la închinare în comuna Tarna Mare, unde, împreună cu fraţii şi surorile de acolo am avut un minunat timp de părtăşie, bucurându-ne şi lăudând pe Domnul nostru. Întâlnirea a avut loc la o sora acasă. Am postat câteva poze mai sus şi un filmuleţ în cele următoare.

31 decembrie 2009

Cel mai frumos revelion

Oricât am încerca să mascăm neliniştea din sufletul nostru, faptul că nu suntem nicicum fericiţi, prin mâncare, băutură, petreceri, concerte, compania unor prieteni sau a unor oameni faimoşi, nu vom reuşi să ascundem şi de noi aceste lucruri. Iar atunci când suntem puşi faţă-n faţă cu noi, când e necesar să stăm singuri, ne dăm seama că în noi e un mare gol...o mare lipsă...o mare nemulţumire.
Sărbătoarea Anului Nou trebuie să aducă bucurie, însă o bucurie sfântă, nu o bucurie dată de mâncare şi băutură. Îţi dă fericire să petreci relativ singur, trupeşte, însă să te bucuri de prezenţa Lui, să stai în părtăşie cu El..nimic altceva nu contează.

Să sfârşeşti anul cu Domnul Isus, şi să intri în anul nou la braţ cu El e cel mai minunat fel în care poţi sărbători! Rugăciunea mea este ca fiecare dintre noi să intre în 2010 împreună cu Domnul nostru iubit şi scump, Isus Hristos! Fie ca voia Lui să se îndeplinească în acest an pentru fiecare, căci voia Lui e bună, plăcută şi desăvârşită! Domnul să vă fie desfătarea, şi El să vă dea tot ce vă doreşte inima!

26 decembrie 2009

Schimbare

A ajuns Dumnezeu cu ordinea în hotelul vieţii mele la o altă cameră! Şi anume la camera blogului. După ce luni întregi a lucrat în alte camere, şi a modificat totul după bunul Său plac, azi a luat decizia să intre în acesta cameră, în care se găsesc de toate. Şi a luat decizia să nu arunce nimic, ca totul să rămână de mărturie, în schimb a hotărât să domnească peste această cameră, ca haosul anterior să nu se mai producă. A pus tot ce era într-un colţişor pe o masă, unde deasupra a aşezat o hârtiuţă cu titlul "Amintiri. Trecut. Istorie", luând decizia ca tot ce acolo se găseşte să rămână doar ca într-un muzeu, nimic mai mult. Şi punându-se pe tronul acestei mici şi neînsemnate cămăruţe, El va face ca de acum totul să fie aici după voia Lui cea Sfântă şi spre Slava Lui.

Eu mă bucur să fac voia Lui, mă bucur că pot să Îl slujesc. Sunt neînsemnată în toată această lume, însă în acelaşi timp preţioasă pentru că El mă iubeşte şi e alături de mine. Însă toată slava şi gloria sunt ale Lui, nimic nu-mi aparţine mie! Dumnezeu fie lăudat pentru felul Său minunat de a lucra în vieţile noastre, de a ne scoate din mizerie, din moarte, şi a ne aduce la viaţă prin Fiul Său iubit, făcându-ne lucrători destoinici pentru orice lucrare bună! Slavă Lui pentru toate acestea!

Dumnezeu să vă binecuvânteze!