La multi ani dragii mei! Multa binecuvantare in Noul An!
Va las o cantare care a fost in seara asta in inima mea...splendida.. cei care nu stiti muzica cititi versurile. Domnul sa va binecuvanteze!
O cântare de marire am în inima mereu
De când L-am gasit pe Isus la Calvar.
El mi-a dat odihna sfânta,
Pace sufletului meu,
Si sunt liber, fericit prin al Sau har.
/: Inima mea cânta azi cântarea,
Plina de nespuse bucurii.
Mai frumos nici îngerii nu cânta,
Ca acei din valea plângerii. :/
Cât de mult doream sa aflu
Drumul cel adevarat,
Cineva sa-mi ia pacatul dureros.
Am aflat ca El osânda la Golgota a purtat,
Si-am venit atunci la cruce bucuros.
Câta frica si-ntuneric pe cararea mea era
Când umblam ratacitor fara Isus!
Am adus la El povara
Si de-atunci în viata mea,
Bucuria si lumina au patruns.
Merg spre casa unde vesnic
Fericirea voi gusta,
În eternul, fericitul meu palat.
Fata-n fata în marire pe Isus îl voi vedea,
Si cu sfintii-I voi da slava ne-ncetat.
Amin!
31 decembrie 2008
30 decembrie 2008
Viata adevarata
Astazi am inteles suveranitatea lui Dumnezeu. Am mai inteles ca de fiecare data cand pacatuiesti trebuie sa mergi la El smerit si sa iti marturisesti pacatul. Si El iti da bucurie. Bucuria Lui, bucuria mantuirii Sale, bucuria trairii cu El. Nu am cuvinte sa exprim mai multe, asa sunt de fericita. Va las un link catre un material despre Bucuria Mantuirii. Va indemn din toata inima sa cititi.
http://www.rcrwebsite.com/joy1.htm
In timp ce ma rugam, mi-au venit in minte versetele unei cantari "Doamne, Tu ce misti chiar muntii! Esti un Maret Salvator!" Amin, Doamne Isuse.
http://www.rcrwebsite.com/joy1.htm
In timp ce ma rugam, mi-au venit in minte versetele unei cantari "Doamne, Tu ce misti chiar muntii! Esti un Maret Salvator!" Amin, Doamne Isuse.
28 decembrie 2008
Cantare
De dimineata la biserica am indraznit sa cant...singura..in fata. Pentru prima data in fata bisericii. Colinda pregatita din seara precedenta, am facut un negativ cu taieturi si lipituri, traducere facuta de Vasi.. A iesit bine doar ca de emotii m-a cam acoperit negativul. Noroc ca era afisat cantarea pe perete si ma puteau urmari cei din sala(avand in vedere ca e noua cantarea pentru ei, nu puteau canta cu mine). Textul cantarii il gasiti la fratemeu pe blog (God rest ye merry - Va tie Dumnezeu voiosi), negativul il dau la cerere celor ce vor sa cante colinda in biserica (negativul e prelucrarea mea dupa Kitaro).
27 decembrie 2008
Povestea Craciunului in curtea mea
E ultima zi de Craciun... e pe sfarsite. Eu voi mai fi azi "musafir"(in sfarsit), la matusa:). Si cred ca si voi mai aveti vizite de realizat azi. A fost un Craciun frumos, reusit, lume multa, cu prezenta lui Dumnezeu mai mult sau mai putin in mijlocul nostru.
In Ajun, am ajuns la biserica, dupa o disputa intreaga zi cu tata din cauza unor probleme pe care nu doresc sa le divulg aici, cu o ora intarziere( problema a fost si cu parul, care nu vroia nici cum sa stea cret; a stat vreo 2 ore cret si apoi 2 zile ondulat). Programul la biserica a fost frumos, divin, ca intotdeauna.. doar sufletul meu era cam departe de tot. S-a terminat si programul, cu o cuvantare(nicidecum nu vreau sa ii zic predica, a fost prea frumos) a fratelui Marin! Bravo, Domnul sa va rasplateasca. Urmeaza, ca de obicei in seara de Ajun la oamenii care se pragatesc de colinda, repetarea colindelor. Anul acesta am fost cu copiii de la Awana la colindat, prin Carpati doar, si am trecut si pe la 3 tinere(printre care si la mine). A fost frumos, colinde selecte, pana ajungeam la et 4 ramaneam fara respiratie(dar asta e partea a2-a)...Pe drum povesti, zanganit de intrumente pentru colindele copiiilor pe strada, colindatori am vazut putini prin cartier, probabil nu ne-am sincronizat pe drum. Am ajuns acasa in jur de ora 23, dupa care au urmat vreo 2 ore la telefon ( care m-au facut foarte fericita ), povesti cu Vasi si somn(in sfarsit:D).
In prima zi de Craciun trezirea s-a realizat cu greu, din cauza noptii precedente, aproximativ pe la orele 12. Va dati seama graba, la 13 am fost in Ruseni, la bunicii din partea mamei. Aveam colinde pe telefon si am ascultat destul de multe acolo. Haios a fost faptul ca bunicul(caruia ii zic tati) a umblat cu telefonul in mana prin casa cand avea ceva de pregatit. Bunica(mami), desi bolnava, era foarte atasata de ceea ce facem, cum suntem, cum petrecem. Bucate traditionale, facute in casa, foarte bune. De prajituri sa nu mai zic. Dar nu aceasta e esenta Craciunului, si din fericire bunicii mei stiu. De aceea la ei nu auzi intr-una "serviti, serviti". Bun. Plecam din Ruseni(cu mainile pline, ca intotdeauna), si ne indreptam spre Decebal (satul natal a lui tata, unde acuma sta unchiul Aurel-fratele mai mic a lui tata, impreuna cu sotia lui, matusa Rodica). Tin sa precizez ca pentru a ajunge dintr-un sat in altul ai de batut o parte a Somesului dintr-un capat in celalalt. Ruseni-ul e pe o strada paralela cu aceea ce duce la aeroport, adica e catre Zalau, iar satul Decebal e pe strada ce duce in Carei, Oradea. Va inchipuiti. Dar asta nu a fost o problema, normal, fiind obisnuiti cu drumul de ani buni. Ajunsi in Decebal, acolo ne intalnim, pe langa gazde, si cu fratele mai mare a lui tata, unchiul Nelu, impreuna cu sotia Margareta, si cu Florin, verisorul nostru insotit de viitoarea sotie, Dana. Mai erau acolo, insa pe picior de plecare, sora matusei impreuna cu familia. Timp placut, insa bazat mai mult pe "serviti, serviti", mai ales de bautura, si pe glume, povesti. Hristos nu era acolo. Plecam din Decebal, ajungem acasa dupa-masa, dupa 16. Eu la 18 trebuia sa fiu in celalalt capat de oras, unde incepeam colinda cu colegii mei din clubul Rotaract. Reusesc sa ma pregatesc si sa nu intazii(Daniela a fost foarte fericita ca am coborat la timp in fata blocului), luam taxi si ajungem nu foarte intarziati. Ajunsi acolo, nestiind ce colindam, am inceput cu "Domn, Domn sa-naltam", iar pe drum am mai imbogatit repertoriul. A fost o seara friguroasa, insa noi aveam caldura in inima, care nu a permis frigului sa ne atinga. Distante foarte mari facute cu taxi-ul(gen m16-soarelui), in rest pe jos. Seara frumoasa, dar si obositoare. Ajunsa acasa dupa 4, nu vroiam sa vad altceva decat patul - si nici pe acela nu l-am vazut foarte bine, caci eram adormita si am picat direct in el. Intr-o seara sa colinzi 19 persoane, si sa poti sta si la fiecare putin, macar 30 de minute, e greu.
A doua zi de Craciun a fost o zi in care am fost gazda. De dimineata, vizita devenita deja traditie, matusa Rodica si unchiul Aurel. M-am trezit pe la 10, auzindu-le vocile(le povestise tata de seara precedenta si au zis sa ma lase sa dorm). Insa nu se cade. Repede m-am umbracat cu o fusta si o camasa si am mers si eu in camera mare. La vreo doua ore, dupa putin timp ce m-am pus in pat, intentionand sa dorm, apare tati. Dupa ce a plecat tati, iar liniste vreo 2 ore, in care am fost la magazin(s-a terminat Activia) si cand ma pun si eu putin, in liniste(tata dormea) la calculator, suna la usa. Ghici cine! Matusa Delia (sora mamei) cu unchiul Dorel. Ii primesc, graba sa aranjez toate, in final, dupa vreo 10 minute ajungem si la masa ( l-am trezit pe tata sa ii tina la povesti intre timp ). Vizita placuta, prezentarea cadourilor de Craciun, totul frumos si familiar ca de obicei. Nu apuca sa plece ei, ca apare primul grup dintre prietenii mei(erau invitate fetele, dar nu era sa vina fara iubiti). Apar Alina, Timi si Anto. Eu eram pe holul dintre camere, catre usa tata iar intre noi matusa si unchiul. Se aud batai in usa. Tata deschide, Alina crezand ca deschid eu, il intampina cu "buh" :)) Ne-am distrat apoi de aceasta intamplare. Dupa un timp in care noi ne-am acomodat in camera, apar si restul, pe rand: Laura si Iulia, iar apoi Ramona si Vlad. La inceput am servit(de ce sa neg, ca am servit si eu), apoi ne-am pus pe jocuri. Carti, septica, cu 2 pachete de carti(doar eram 8). Muzica data la maxim in casti wireless(dormea tati), dar se auzea perfect pentru fundal. Septica cu pedepse. Desi eram ametita de oboseala, am reusit sa nu pierd, si de doua ori am terminat prima. Vlad s-a suparat pe mine ca i-am dat lui Anto o pedeapsa "Sa-ti fie de bine"(manca). Nu eram in stare sa gandesc pedepse. Dupa ce ne-am plictisit de septica, am inceput sa ne separam, unii cu table, altii cu sah, iar altii cu domino. A fost frumos. Cand am terminat si cu acestea, am inceput mima. A fost jocul care a durat cel mai mult. Asa cum au venit, asa si au plecat. Tot pe rand. Ultimii au plecat pe la 12. Am strans repede, l-am trezit pe tata sa mearga dupa Vasi, si m-am culcat. Fericita, desigur, caci demult nu am avut o intalnire de genul. Aceste fete sunt o parte dintre cei cu care ieseam zilnic acuma cativa ani, si sunt fetele cu care ies mereu vara. Imi era dor... Desigur, din seara aceasta(si ziua, pot sa zic) nu au lipsit mesajele cu Alex - au fost pe putin 100 - de care imi era la fel de dor, in timpul scolii niciunul nu are timp.
Sa nu va zic la cat m-am trezit azi. Ma suna Alex la 12 45 ca merge la munte cu niste prieteni, si era foarte mirat "Gabi, dormi la ora asta? Nu pot sa cred". Asta pentru ca eu eram mereu treaza pe 7 dimineata, si uneori il mai trezeam si pe el.
Ai mei au fost plecati la plimbare si dupa ce au revenit au inceput sa se joace table. Ii aud, caci sunt dincolo. Merg si eu acolo, sa asist, iar apoi sa joc. Cu castigatorul, desigur.
O poza cu mine din a2-a zi de Craciun.
In Ajun, am ajuns la biserica, dupa o disputa intreaga zi cu tata din cauza unor probleme pe care nu doresc sa le divulg aici, cu o ora intarziere( problema a fost si cu parul, care nu vroia nici cum sa stea cret; a stat vreo 2 ore cret si apoi 2 zile ondulat). Programul la biserica a fost frumos, divin, ca intotdeauna.. doar sufletul meu era cam departe de tot. S-a terminat si programul, cu o cuvantare(nicidecum nu vreau sa ii zic predica, a fost prea frumos) a fratelui Marin! Bravo, Domnul sa va rasplateasca. Urmeaza, ca de obicei in seara de Ajun la oamenii care se pragatesc de colinda, repetarea colindelor. Anul acesta am fost cu copiii de la Awana la colindat, prin Carpati doar, si am trecut si pe la 3 tinere(printre care si la mine). A fost frumos, colinde selecte, pana ajungeam la et 4 ramaneam fara respiratie(dar asta e partea a2-a)...Pe drum povesti, zanganit de intrumente pentru colindele copiiilor pe strada, colindatori am vazut putini prin cartier, probabil nu ne-am sincronizat pe drum. Am ajuns acasa in jur de ora 23, dupa care au urmat vreo 2 ore la telefon ( care m-au facut foarte fericita ), povesti cu Vasi si somn(in sfarsit:D).
In prima zi de Craciun trezirea s-a realizat cu greu, din cauza noptii precedente, aproximativ pe la orele 12. Va dati seama graba, la 13 am fost in Ruseni, la bunicii din partea mamei. Aveam colinde pe telefon si am ascultat destul de multe acolo. Haios a fost faptul ca bunicul(caruia ii zic tati) a umblat cu telefonul in mana prin casa cand avea ceva de pregatit. Bunica(mami), desi bolnava, era foarte atasata de ceea ce facem, cum suntem, cum petrecem. Bucate traditionale, facute in casa, foarte bune. De prajituri sa nu mai zic. Dar nu aceasta e esenta Craciunului, si din fericire bunicii mei stiu. De aceea la ei nu auzi intr-una "serviti, serviti". Bun. Plecam din Ruseni(cu mainile pline, ca intotdeauna), si ne indreptam spre Decebal (satul natal a lui tata, unde acuma sta unchiul Aurel-fratele mai mic a lui tata, impreuna cu sotia lui, matusa Rodica). Tin sa precizez ca pentru a ajunge dintr-un sat in altul ai de batut o parte a Somesului dintr-un capat in celalalt. Ruseni-ul e pe o strada paralela cu aceea ce duce la aeroport, adica e catre Zalau, iar satul Decebal e pe strada ce duce in Carei, Oradea. Va inchipuiti. Dar asta nu a fost o problema, normal, fiind obisnuiti cu drumul de ani buni. Ajunsi in Decebal, acolo ne intalnim, pe langa gazde, si cu fratele mai mare a lui tata, unchiul Nelu, impreuna cu sotia Margareta, si cu Florin, verisorul nostru insotit de viitoarea sotie, Dana. Mai erau acolo, insa pe picior de plecare, sora matusei impreuna cu familia. Timp placut, insa bazat mai mult pe "serviti, serviti", mai ales de bautura, si pe glume, povesti. Hristos nu era acolo. Plecam din Decebal, ajungem acasa dupa-masa, dupa 16. Eu la 18 trebuia sa fiu in celalalt capat de oras, unde incepeam colinda cu colegii mei din clubul Rotaract. Reusesc sa ma pregatesc si sa nu intazii(Daniela a fost foarte fericita ca am coborat la timp in fata blocului), luam taxi si ajungem nu foarte intarziati. Ajunsi acolo, nestiind ce colindam, am inceput cu "Domn, Domn sa-naltam", iar pe drum am mai imbogatit repertoriul. A fost o seara friguroasa, insa noi aveam caldura in inima, care nu a permis frigului sa ne atinga. Distante foarte mari facute cu taxi-ul(gen m16-soarelui), in rest pe jos. Seara frumoasa, dar si obositoare. Ajunsa acasa dupa 4, nu vroiam sa vad altceva decat patul - si nici pe acela nu l-am vazut foarte bine, caci eram adormita si am picat direct in el. Intr-o seara sa colinzi 19 persoane, si sa poti sta si la fiecare putin, macar 30 de minute, e greu.
A doua zi de Craciun a fost o zi in care am fost gazda. De dimineata, vizita devenita deja traditie, matusa Rodica si unchiul Aurel. M-am trezit pe la 10, auzindu-le vocile(le povestise tata de seara precedenta si au zis sa ma lase sa dorm). Insa nu se cade. Repede m-am umbracat cu o fusta si o camasa si am mers si eu in camera mare. La vreo doua ore, dupa putin timp ce m-am pus in pat, intentionand sa dorm, apare tati. Dupa ce a plecat tati, iar liniste vreo 2 ore, in care am fost la magazin(s-a terminat Activia) si cand ma pun si eu putin, in liniste(tata dormea) la calculator, suna la usa. Ghici cine! Matusa Delia (sora mamei) cu unchiul Dorel. Ii primesc, graba sa aranjez toate, in final, dupa vreo 10 minute ajungem si la masa ( l-am trezit pe tata sa ii tina la povesti intre timp ). Vizita placuta, prezentarea cadourilor de Craciun, totul frumos si familiar ca de obicei. Nu apuca sa plece ei, ca apare primul grup dintre prietenii mei(erau invitate fetele, dar nu era sa vina fara iubiti). Apar Alina, Timi si Anto. Eu eram pe holul dintre camere, catre usa tata iar intre noi matusa si unchiul. Se aud batai in usa. Tata deschide, Alina crezand ca deschid eu, il intampina cu "buh" :)) Ne-am distrat apoi de aceasta intamplare. Dupa un timp in care noi ne-am acomodat in camera, apar si restul, pe rand: Laura si Iulia, iar apoi Ramona si Vlad. La inceput am servit(de ce sa neg, ca am servit si eu), apoi ne-am pus pe jocuri. Carti, septica, cu 2 pachete de carti(doar eram 8). Muzica data la maxim in casti wireless(dormea tati), dar se auzea perfect pentru fundal. Septica cu pedepse. Desi eram ametita de oboseala, am reusit sa nu pierd, si de doua ori am terminat prima. Vlad s-a suparat pe mine ca i-am dat lui Anto o pedeapsa "Sa-ti fie de bine"(manca). Nu eram in stare sa gandesc pedepse. Dupa ce ne-am plictisit de septica, am inceput sa ne separam, unii cu table, altii cu sah, iar altii cu domino. A fost frumos. Cand am terminat si cu acestea, am inceput mima. A fost jocul care a durat cel mai mult. Asa cum au venit, asa si au plecat. Tot pe rand. Ultimii au plecat pe la 12. Am strans repede, l-am trezit pe tata sa mearga dupa Vasi, si m-am culcat. Fericita, desigur, caci demult nu am avut o intalnire de genul. Aceste fete sunt o parte dintre cei cu care ieseam zilnic acuma cativa ani, si sunt fetele cu care ies mereu vara. Imi era dor... Desigur, din seara aceasta(si ziua, pot sa zic) nu au lipsit mesajele cu Alex - au fost pe putin 100 - de care imi era la fel de dor, in timpul scolii niciunul nu are timp.
Sa nu va zic la cat m-am trezit azi. Ma suna Alex la 12 45 ca merge la munte cu niste prieteni, si era foarte mirat "Gabi, dormi la ora asta? Nu pot sa cred". Asta pentru ca eu eram mereu treaza pe 7 dimineata, si uneori il mai trezeam si pe el.
Ai mei au fost plecati la plimbare si dupa ce au revenit au inceput sa se joace table. Ii aud, caci sunt dincolo. Merg si eu acolo, sa asist, iar apoi sa joc. Cu castigatorul, desigur.
O poza cu mine din a2-a zi de Craciun.22 decembrie 2008
Ninggee!
E asa frumos:D Fulgii mari de zapada cad pe pamant in sfarsit si in satucul meu... Gandul imi zboara la copilarie, la anii in care ieseam afara cu sania, ieseam afara sa ma joc cu zapada, si imi placea atat de mult... E ca un rit, ca un cantec care ma cuprinde cand sunt intr-un spatiu alb, plin de nea. Sper ca se va depunde, si vom avea zapada si noi, satmarenii, de Craciun. Nimic nu e mai frumos decat un Craciun cu zapada...si desigur, cu Hristos in inima..
Nu am vrut sa scriu mult in aceasta postare, e doar un gand de multumire.
Multumesc Doamne si Slava Tie pentru zapada!
Nu am vrut sa scriu mult in aceasta postare, e doar un gand de multumire.
Multumesc Doamne si Slava Tie pentru zapada!
19 decembrie 2008
Craciunul in ochi de copil
In primii ani de viata ma bucuram foarte mult de perioada Craciunului. Cadouri, admosfera de sarbatoare, vacanta, colindat, prajituri. Totul era mirific. Voi descrie cum imi petreceam Craciunul in copilarie..
Pregatirile incep cu o saptamana inainte de Craciun. Mama face curatenie, prajituri. Tata a taiat porcul si aranjeaza toate in frigider, carnatii la afumat. Pregatirile sunt intense. Eu stau impreuna cu mama si o ajut sa ii dau una alta de ce are nevoie la pregatit si ornat, in timp ce ea canta o colinda, iar eu incerc sa o invat. Cantam "Praznic luminos", mama se bucura ca am prins melodia...insa dintr-o data gandul meu zboara la Mos Craciun! Mai e o saptamana pana la Craciun iar eu nu i-am trimis nicio scrisoare... o conving cu greu pe mama sa vina cu mine sa ii scriu scrisoare mosului...Nu tare dorea ea sa lase treaba, stiind ca e multa si grea, sa vina cu mine, dar iubirea pentru mine, copilasul ei, ii ingaduie sa-si faca acest timp, chiar daca stie ca pe urma va fi nevoita sa lucreze mai din greu. Tata termina cu porcul si se retrage, stiind ca daca intra in teritoriul "femeilor" e problema mare. Cu greu se termina pregatirile pentru Craciun, si vine Ajunul.
In Ajun, toata lumea in vizita. Dupa vizita, incepe colindatul. Mama venea cu mine, pe la lume..ma bucuram de orice lucru primit..bani, dulciuri, fructe...sau doar o casa calda si un ceai cald. Colinda se termina pe la 22, tarziu pentru un copilas. Ajung acasa fericita(pentru daruri, nu altceva), si adorm la lumina beculetelor de pe brad, urmarind cu ochii deschisi, insa pierduti, stelele...sa vad daca vine Mosul, iar la casetofon se aude o voce suava cantand "Pe strada din Viflaim,/ Merge maica cu Iosif..." Isus s-a nascut in seara de Craciun! Amin
Eu cred ca pana in varsta de 3 ani petreci Craciunul studiind ceea ce se intampla in jurul tau...obiectele si obiceiurile noi care apar... A fost o intamplare haioasa azi la biserica. Iulia, fata unei surori, de 1 an si cateva luni admira bradul...si tot zicea "badul, badul"..era cu surioasa ei langa brad, si dintr-o data o vad ca sare sa ajunga la un glob stralucitor care se tot rotea producand efecte.. E primul Craciun in care este cat de cat constienta si poate studia, totul e nou pentru ea. Sora ei nu era la fel de incantata de admosfera, ea avand contact si anii trecuti cu bradul si obiceiurile Craciunului. Insa o asista si se bucura de bucuria ei. Frumos lucru.
Dupa 3 ani, pana pe la 5,6 copiii cred in Mos Craciun si mos craciun e mare lor asteptare, mai mare decat orice altceva. Traiesc, suspina, asteptand sa vina Mosul. Ii scriu cu dragoste scrisori , mai bine zis dicteaza mamei sau tatalui, in care il anunta pe Mos ca au fost cuminti sa vina cu multe multe daruri la ei.
Dupa 6, si aprox pana la 13, 14 ani obiceiurile nu se schimba mult. Doar ca se mai discuta despre cadouri la scoala, prima zi dupa vacanta de Craciun invatatoarele o intituleaza "Ce ti-a adus Mos Craciun?" si stau la discutii cu copiii despre asta.. Imi scuzati sinceritatea, invatatoarele stau la discutii cu copiii despre o mare mare minciuna. Dar despre asta mai multe altadata.
Dupa 14 ani, se intra in adolescenta. Deci, va urma....
Pregatirile incep cu o saptamana inainte de Craciun. Mama face curatenie, prajituri. Tata a taiat porcul si aranjeaza toate in frigider, carnatii la afumat. Pregatirile sunt intense. Eu stau impreuna cu mama si o ajut sa ii dau una alta de ce are nevoie la pregatit si ornat, in timp ce ea canta o colinda, iar eu incerc sa o invat. Cantam "Praznic luminos", mama se bucura ca am prins melodia...insa dintr-o data gandul meu zboara la Mos Craciun! Mai e o saptamana pana la Craciun iar eu nu i-am trimis nicio scrisoare... o conving cu greu pe mama sa vina cu mine sa ii scriu scrisoare mosului...Nu tare dorea ea sa lase treaba, stiind ca e multa si grea, sa vina cu mine, dar iubirea pentru mine, copilasul ei, ii ingaduie sa-si faca acest timp, chiar daca stie ca pe urma va fi nevoita sa lucreze mai din greu. Tata termina cu porcul si se retrage, stiind ca daca intra in teritoriul "femeilor" e problema mare. Cu greu se termina pregatirile pentru Craciun, si vine Ajunul.
In Ajun, toata lumea in vizita. Dupa vizita, incepe colindatul. Mama venea cu mine, pe la lume..ma bucuram de orice lucru primit..bani, dulciuri, fructe...sau doar o casa calda si un ceai cald. Colinda se termina pe la 22, tarziu pentru un copilas. Ajung acasa fericita(pentru daruri, nu altceva), si adorm la lumina beculetelor de pe brad, urmarind cu ochii deschisi, insa pierduti, stelele...sa vad daca vine Mosul, iar la casetofon se aude o voce suava cantand "Pe strada din Viflaim,/ Merge maica cu Iosif..." Isus s-a nascut in seara de Craciun! Amin
Eu cred ca pana in varsta de 3 ani petreci Craciunul studiind ceea ce se intampla in jurul tau...obiectele si obiceiurile noi care apar... A fost o intamplare haioasa azi la biserica. Iulia, fata unei surori, de 1 an si cateva luni admira bradul...si tot zicea "badul, badul"..era cu surioasa ei langa brad, si dintr-o data o vad ca sare sa ajunga la un glob stralucitor care se tot rotea producand efecte.. E primul Craciun in care este cat de cat constienta si poate studia, totul e nou pentru ea. Sora ei nu era la fel de incantata de admosfera, ea avand contact si anii trecuti cu bradul si obiceiurile Craciunului. Insa o asista si se bucura de bucuria ei. Frumos lucru.
Dupa 3 ani, pana pe la 5,6 copiii cred in Mos Craciun si mos craciun e mare lor asteptare, mai mare decat orice altceva. Traiesc, suspina, asteptand sa vina Mosul. Ii scriu cu dragoste scrisori , mai bine zis dicteaza mamei sau tatalui, in care il anunta pe Mos ca au fost cuminti sa vina cu multe multe daruri la ei.
Dupa 6, si aprox pana la 13, 14 ani obiceiurile nu se schimba mult. Doar ca se mai discuta despre cadouri la scoala, prima zi dupa vacanta de Craciun invatatoarele o intituleaza "Ce ti-a adus Mos Craciun?" si stau la discutii cu copiii despre asta.. Imi scuzati sinceritatea, invatatoarele stau la discutii cu copiii despre o mare mare minciuna. Dar despre asta mai multe altadata.
Dupa 14 ani, se intra in adolescenta. Deci, va urma....
10 decembrie 2008
Doamne da trezire!
Am stat azi si am ascultat albumul "De sarbatori" al Paulei Seling. Si am gasit acolo o priceasna incredibila, in care se afla un mare mare adevar. "Cruce sfanta parasita Langa margine de drum Coperisul tau se strica Cu crestinii de acum". Voi reda integral textul cantarii (pricesnei).
Cruce Sfanta parasita
Langa margine de drum
Coperisul tau se strica
Cu crestinii de acum
Oamenii nu-si mai ridica
Palaria'n dreptul Tau
Sa se'nchine si sa zica
Doamne feri'ne de rau
Nimeni astazi nu mai vine
Sa te-aseze iar frumos
Bate vantul te doboara
Cu icoana lui Hristos
Dar credinta mea imi spune
Ca mult nu va dainui
Printr-o tainica minune
Crucea tot va birui
(Amin!)
Langa margine de drum
Coperisul tau se strica
Cu crestinii de acum
Oamenii nu-si mai ridica
Palaria'n dreptul Tau
Sa se'nchine si sa zica
Doamne feri'ne de rau
Nimeni astazi nu mai vine
Sa te-aseze iar frumos
Bate vantul te doboara
Cu icoana lui Hristos
Dar credinta mea imi spune
Ca mult nu va dainui
Printr-o tainica minune
Crucea tot va birui
(Amin!)
Sa dea Domnul trezirea popoarelor, si fruntas sa fie si poporul nostru! E atat de trista viata fara Isus, fara Dumnezeu, iar din pacate acest lucru nu il constientizezi decat dupa ce ai ajuns sa traiesti cu Dumnezeu, sa fie El Prietenul tau cel mai de pret. Stiu ca mai mult pe tema asta scriu, dar e ceea ce ma roade mai mult. Indiferenta lumii... ma doare foarte tare.
PAULA SELING-Cruce sfanta parasita.
Asculta mai multe audio Muzica »
PAULA SELING-Cruce sfanta parasita.
Asculta mai multe audio Muzica »
Abonați-vă la:
Postări (Atom)