Valoarea femeii

Intr-o scurta conversatie, un barbat intreaba o femeie:

- Ce tip de barbat cauti?

Ea ramase un moment tacuta, il privi in ochi si ii zise:

- Vrei sa stii intr-adevar?


El raspuse: Da!


Atunci incepu sa zica:


Fiind femeie sunt in pozitia de a-i cere barbatului ceea ce eu nu pot face pentru mine. Platesc facturile, ma ocup de casa, merg la supermarket, fac cumparaturi si totul fara ajutorul unui barbat…


Imi pun intrebarea:

- Ce poti tu sa aduci in viata mea?
Barbatul ramase privind. Gandea cu siguranta ca este vorba de bani.


Ea, stiind ce gandeste el, spuse:

- Nu ma refer la bani. Am nevoie de mai mult. Am nevoie de un om care sa lupte pentru perfectiune in toate aspectele vietii.


El isi incrucisa bratele, se aseza in fotoliu si privind-o ii ceru sa explice mai in detaliu.


Ea zise:
- Caut pe cineva care sa lupte pentru perfectiune mentala, pentru ca am nevoie de cineva cu care sa conversez si care sa ma stimuleze din punct de vedere intelectual. Eu nu am nevoie de cineva simplu din punct de vedere mental. Am nevoie de cineva suficient de sensibil ca sa inteleg prin ce trec eu ca femeie, dar suficient de puternic ca sa ma incurajeze si sa nu ma lase sa cad. Caut pe cineva pe care sa il respect ca sa pot sa fiu “ascultatoare”. Nu pot sa fiu asa cu cineva care nu poate sa isi rezolve singur problemele. Eu caut un barbat care se poate ajuta pe sine insusi pentru a ne ajuta reciproc. Cand termina se uita la el si il vedea foarte derutat si intrebator.


El ii zise:

- Ceri mult.



Ea raspunse:

- Valorez mult.

Hristos este exemplul!

Zilele acestea, discutând cu diverse persoane, mi s-a arătat în stânga şi-n dreapta la felul în care acţionează diverşi creştini. Şi mi se motiva, prin exemplele date, că efectiv nu are sens să fii creştin, din moment ce mulţi sunt falşi, unii dintre ei fiind chiar lideri. Nu ştiu dacă ceea ce mi s-a spus este adevărat, şi nici nu doresc să ştiu pentru că e viaţa fiecăruia şi fiecare persoană va fi judecată de Cel care este în măsură să judece, şi anume de Dumnezeu.
Un lucru doar doresc să spun acelor persoane care au obiceiul să judece şi să acuze alte persoane pentru caderea lor spirituală, încercând să ispitească şi pe alţii, şi anume: nu trebuie să ne uităm la oamenii de lângă noi ca la nişte exemple totale, pentru că într-o zi şi ei vor cădea(mai bine dacă pică să îi ajutăm în acele momente nu să le mai dăm cu ciocanul în cap), ci noi să ne uităm la Hristos, iar El să fie exemplul după care să ne trăim viaţa. Iar eu doresc să mă uit la Hristos şi să trăiesc o viaţă sfântă, alături de El. Împreună cu fraţii şi surorile care doresc să Îi slujească dintr-o inimă curată, pentru că El nu ne obligă să trăim alături de El, iar dacă tu, o dată ce L-ai cunoscut, preferi totuşi calea lumii, e alegerea ta. Eu mă rog ca să rămân în voia Lui şi El să mă ajute să duc o viaţă curată, să fiu cu privirea îndreptată spre El toată viaţa mea, fară a mă uita înapoi spre ce am lăsat, la ispitele care vor veni sau la momentele în care am căzut. Dumnezeu să ne ajute să ducem o viaţă de sfinţenie, şi să fie cu noi, cu toţi!

Despre şi pentru femei.. Să ne păstrăm frumoase!

Acum câteva zile, intr-un oraş din Franţa, pe un afiş cu o tanara spectaculoasa la intrarea intr-o sala de gimnastica, scria: "În vara aceasta ce vrei să fii: sirena sau balena?"

Se spune că o femeie tanara, ale cărei caracteristici fizice nu contează, a răspuns la întrebarea de publicitate în aceşti termeni:

"Dragă domnilor:
Balenele sunt mereu înconjurate de prieteni (delfinii, leii de mare, oamenii curiosi). Acestea au o viaţa sexuală foarte activă, rămân gravide şi au balenute micute dragalase, pe care le alapteaza.
Se distreaza de minune cu delfinii, umplandu-si burta cu creveti. Se joaca si inoata, cutereira mările, cunoscand astfel de locuri minunate ca Patagonia , marea Barens sau recifii de corali din Polinezia.
Balenele cântă foarte bine şi chiar inregistreaza CD-uri. Sunt impresionante şi, practic, nu au nici un dusman care sa le vaneze, in afara de om. Ele sunt iubite, apărate şi admirate de toata lumea.

Sirenele nu există. Şi dacă ar exista, ar sta la coadă la cabinetele de psihoterapie, deoarece acestea ar avea o problemă serioasă de personalitate: "femeie sau peşte?".
Nu au viata sexuala, pentru că-i omoare pe bărbaţii care se apropie de ele, si pe langa acest aspect, pe unde si cum ar putea? Deci, din aceasta cauza, nu au copii. Ele sunt frumoase, adevărat, dar singure şi triste. Oricum, cine ar vrea sa apropie de o tipa care miroase ca un peste?
Pentru mine este clar, doresc sa fiu o balena."

PS: In vremurile astea, in care toata mass-media ne baga in cap ideea ca doar femeile slabe sunt frumoase, eu prefer sa ma delectez cu o inghetata impreuna cu familia mea, cu o cina buna cu un barbat care ma face sa vibrez sau cu o cafea si prajiturele impreuna cu prietenele mele.
Cu timpul câştigam în greutate, pentru ca acumulam multe cunostinte si informatii si cand nu mai au loc in cap sunt distribuite in restul corpului. Aşa că nu suntem grase, suntem teribil de culte.

Ioan 3:16

Am primit aceasta pe e-mail. Mai mult decât să le citim, eu aş spune să şi medităm la ele şi să acţionăm în măsură. Să ne dorim şi să cerem şi noi iubirea Tatălui care l-a dat pe Fiul Său pentru noi. Am fost răscumpăraţi prin jertfă, să răspundem jertfindu-ne din timp, din bani, din tot ce Dumnezeu ne-a dăruit, pentru a dărui mai departe, prin iubire, cum El ne-a învăţat. Amin

Într-un oraş, într-o noapte geroasă, tocmai se stârnise un viscol. Un băieţel vindea ziare la coltul străzii, iar oamenii treceau nepăsători pe lângă el. Baieţelului îi era atât de frig încât nici nu mai încerca să-şi vândă ziarele .
S-a dus la un poliţist şi l-a întrebat: "Domnule, ştiţi cumva din întâmplare un loc călduros unde ar putea dormi un băiat sărac în noaptea asta? Vedeţi dumneavoastră, eu dorm ghemuit într-un colţ, mai jos pe alee, şi e îngrozitor de frig acolo în noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc călduţ unde să stau."
Poliţistul s-a uitat la băiat şi i-a răspuns: "Du-te pe strada asta la vale şi vei ajunge la o casă albă, mare. Când ajungi acolo, să baţi la usă şi când îţi va deschide să spui doar "Ioan 3 cu 16" şi te vor lasa să intri."
Şi aşa a şi făcut. A urcat treptele, a bătut la uşă şi după câteva clipe i-a deschis o doamnă. Baiatul s-a uitat la ea şi a zis: "Ioan 3 cu 16". Femeia i-a zis: "Intră, fiule." L-a luat înăuntru şi i-a arătat un fotoliu în faţa unui şemineu pe care să se aşeze şi a plecat. Băiatul a stat acolo un timp, gândindu-se: "Ioan 3 cu 16? nu înteleg ce înseamnă, dar cu siguranţă încălzeşte un băiat îngheţat."
Puţin mai târziu ea s-a întors şi l-a întrebat: "Ti-e foame?". El a răspuns: "Poate, puţin. N-am mâncat de câteva zile şi cred că aş putea da gata un pic de mâncare." Femeia l-a invitat în bucătărie şi i-a spus să se aşeze la o masă plină cu bucate. A mâncat şi iar a mâncat până ce nu a mai putut. Apoi s-a gândit: "Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce înseamnî, dar cu siguranţă satura un băiat înfometat."
Apoi l-a chemat sus în baie unde se afla o cadă imensă plină cu apă caldă şi a stat acolo ca să se înmoaie puţin. După ce s-a spălat, s-a gândit: "Ioan 3 cu 16? nu înteleg ce înseamnă, dar cu siguranţă curăţă un băiat murdar." Baiatul nu mai făcuse niciodată o baie adevărată. Singura baie pe care a facut-o vreodată a fost când stătea lângă un hidrant deschis.
Femeia l-a luat apoi şi l-a dus în dormitor, l-a înfăşurat cu un cearşaf, l-a pus în pat, l-a învelit cu o pătură până la gât, l-a sărutat de noapte bună şi a stins lumina. În timp ce stătea în întuneric şi privea afară pe fereastră cum ninge în acea noapte geroasă, s-a gândit: "Ioan 3 cu 16? nu înteleg ce înseamnă, dar cu siguranţă odihneşte un băiat frânt de oboseală."
Dimineaţă, femeia a venit sus şi l-a luat din nou în bucătărie, la acea masă plină de bucate. După ce a mâncat, ea l-a luat din nou şi l-a aşezat în acel fotoliu, în faţa semineului şi a luat o Biblie. S-a aşezat în faţa lui, şi, uitându-se la faţa lui inocentă, l-a întrebat blând: "Înţelegi tu ce înseamnă <>?"
El a răspuns:"Nu, doamnă, nu înţeleg. Am auzit prima oară cuvintele acestea aseară, când poliţistul mi-a zis să le folosesc." Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 şi a început să-i vorbească despre Isus. Chiar acolo, în faţa acelui şemineu, băiatul şi-a predat inima lui Isus. Stând acolo, s-a gândit: "Ioan 3 cu 16? nu înţeleg ce înseamnă, dar cu siguranţă salvează un băiat pierdut."
Trebuie să mărturisesc că nici eu nu înţeleg cum Dumnezeu a fost atât de binevoitor să-L trimită pe Isus, Fiul Său, să moară pentru mine şi Isus să fie de acord să facă un asemenea lucru. Nu înţeleg agonia Tatălui şi a îngerilor din ceruri în timp ce-L priveau pe Isus suferind şi murind. Nu înţeleg dragostea-I fierbinte pentru MINE ce L-a ţinut pe Isus pe cruce pana la sfârşit.
Ioan 3:16 -> "Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa vesnică."

Scrisoarea a III-a - parodie

Iată vine-un Jeep pe stradă, cu un girofar pe el,
Baiazid stătea în dreapta şi rosti către şofer:
"Sper ca Mircea să ajungă, să nu-ntârzie din nou.
Ia vezi dac-a tras maşina, lângă gura de metrou..".
"-N-a venit, Măria Ta, zise el privind in jur..."
"-Şi mi-a zis că fix la 12 ne vedem lângă Carrefour".
Aşteptând vreo 5 minute , îşi pierdu orice răbdare,
Şi trimite bodiguarzii să se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreşte un X5.
Şi din el coboară Mircea, în bermude şi opinci.
Printre turci porni agale, şi privindu-i cu nesăţ,
Le-arăta un "Sony Vaio", care-l ţine la subrat.
Agitat , la el în Jeep, şi-mbrăcat tot în civil,
Baiazid nu mai rezistă şi îl sună pe mobil:
"-Tu esti Mircea?"..."-Da-mpărate, am uitat să îţi dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coadă la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, că nu vin aici prea des,
Şi-am luat-o şi pe centură, îndrumat de GPS.
Acum am parcat maşina. Unde eşti?, că vin la tine..."
"-Sunt la mine în maşină şi te văd, te-ndrepţi spre mine".
Şi de-ndată ajunse Mircea şi urcă la turc in jeep.
Şi-ncepu să îi explice ca nu vrea, cu niciun chip
Să îşi strângă întreaga oaste la Rovine în câmpii,
Şi să lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii.
"-Baiazide, ştii că-i criză, şi-acum viaţa-i foarte grea,
Mă gândeam ca să ne batem,... dar la "Heroes" în reţea.
Sau în loc să cucereşti, cu armate, al meu popor,
Nu ai vrea, dacă ai wireless, să jucăm "conQUIZtador"?
"-Cum, când turcii-mi sunt în Vama, şi-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca să ne batem, că nu ţi se pare "cool"?
Eu nu-s disperat ca tine să stau nopţi întregi pe net,
Eu trăiesc în realitate, şi nu e niciun secret
Că am fost în multe lupte : Varna, Ialta sau Oituz..."
"-Păi eu sunt online tot timpul, nu puteai să dai un "buzz"??"
"-Mircea!!! Vin c-o întreagă oaste , iar tu faci mişto de noi..,
Mâine sunt aici cu turcii şi-ţi declar de-acum război".
"-Cum vrei tu, mărite rege, eu speram să mă-nţelegi,
Căci de-ajungem la cuţite, voi nu mai plecaţi întregi.
N-aş vrea să pun pe "YouTube", cu-ai tăi morţi, videoclipuri,
Nici ca Dunarea să-nnece spumegând a tale jeep-uri.
Dar, de asta ţi-e dorinţa, mâine ne vedem la luptă,
Şi-ţi promit că pleci d-aici cel puţin c-o mână ruptă."
Şi zicând acestea Mircea, îl lăsă pe Baiazid.
Şi trântindu-i portiera, el plecă la pas grabit.
Când ajunse la maşină, găsi-n geam , pe-un bilet scris:
"Scuze. V-am blocat o roată, c-aţi parcat pe "interzis"..."
Şi da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,
Ca să-şi strângă toţi oştenii şi să îi îndese-n "Jeep"-uri.
Demarând în mare trombă, se-ndreptară spre Rovine,
Dar aici găsiră turcii, toţi cu pantalonii-n vine.
Toţi văitându-se de moarte, ghemuiţi prin iarba scurtă
Rezemaţi de câte-un ciot, şi ţinându-se de burtă.
"-Baiazid , hai să ne batem...!! , Unde eşti, de ce nu vii?"
"-Mi-am scos în oraş oştenii, şi i-am dus la KFC.
Şi-am mâncat cu poft-aseară, tot ce ni s-a pus pe masă..."
Răspunse-ncordat sultanul dintr-o tufă mai retrasă.
"-N-am ştiut că la "fast-food"-uri nu e bine să mănânci,
Mai ales în România , fiindca rişti să pleci pe "brânci"...
Nu mai vreau ca să ne batem, iartă-mă, a fost o farsă.
Dă-ne nişte "triferment" şi-o să facem cale-ntoarsă"...
Şi aşa a scăpat Mircea de o luptă la Rovine.
Deci se vede pân' la urmă că "fast-food"-ul face bine.
Asta-i tot...Dar fiţi voi siguri că Istoria o să zică:
"Turcii l-au văzut pe Mircea şi-au făcut pe ei de frică".